Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Marţi, 31 Iul. 2012, 13:26
0
3760

Clujul readuce pe ecrane genul fimului mut

Filmul mut al anilor ’20 revine în actualitate. Prin entuziasmul a doi actori ai Teatrului Naţional din Cluj-Napoca şi la propunerea regizorilor Natalia Carata şi Konrad Mihat, producţia “Armand, Marie şi Fularul” este al doilea scurtmetraj dintr-o serie care tratează probleme actuale ale secolului al XXI-lea. După ce în 2007 „Armand Marie şi Încălzirea Globală” a primit premiul doi la festivalul naţional studenţesc FFeST 2007, a fost prezentat la TIFF în 2008 şi a fost invitat la Giornate del Cinema Muto din Italia, un festival specializat pe filme mute noi, anul acesta echipa revine cu o nouă provocare.

genul filmului mut revine pe ecrane de la cluj clujul readuce pe ecrane genul fimului mut
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Protagonist şi al primului scurtmetraj din seria Armand Marie, actorul Cristian Grosu aduce în actualitate prin rolul său un gen al cinematografiei specific expresionismului german de secol XX. “Chaplin spunea că filmul mut nu va muri niciodată şi de asta încă râdem cu poftă la Chaplin. Buster Keaton îl susţinea şi spunea filmul mut nu are cum să moară, dimpotrivă, el se va susţine, el se suţine pentru că în el e ca şi în poezie, filmul mut, lung,  scurt e ca şi poezia, strânge esenţa din viaţă, vezi esenţa, vezi dragostea, vezi moartea într-un cadru foarte strâns. Încercăm să îl ţinem în viaţă. La fel face şi “Artistul”, filmul atât de premiat anul acesta în festivaluri”, declară actorul Teatrului Naţional, Cristian Grosu.

Filmele din seria Armand Marie vorbesc despre probleme actuale ale societăţii şi prin ironie şi satiră au un scop educativ. “Un astfel de rol oferă o satisfacţie de joc nemaipomenită şi pe lângă asta, satisfacţia că pot educa prin genul ăsta de film. În primul film e vorba despre încălzirea globală şi ce poate face un personaj de film mut în sensul ăsta. În filmul care trebuie să fie lansat, Armand şi Maria intră în conflict cu puterea de sus, cu sistemul”, precizează Cristian Grosu, care a ajuns să facă parte din proiect după ce a fost recomandat de colegul său Ionuţ Caras. “Prima dată l-au cooptat pe prietenul şi colegul meu Ionuţ Caras, el era ocupat cu alt proiect ca de obicei şi m-a recomandat pe mine. Încă nu mă cunoşteam cu cei doi regizori şi astfel a început proiectul. A trecut o perioadă mare între cele două filme, însă am avut timp să creştem. Ionuţ a venit şi cu ideea de a crea un brand din acest produs şi chiar de a-l vinde”, povesteşte Cristian Grosu, precizând că scurtmetrajele nu se bazează atât pe teatralitatea personajelor, cât pe expresionism. „Dacă noi l-am vedea pe Johnny Deep cu stilul lui actoricesc,  fără sonor, ar putea ieşi un film mut, el fiind foarte teatral. Depinde, ca actor, cât laşi să se vadă teatralitatea”, spune Cristian Grosu.

Din proiectul regizorilor Natalia Carata şi Konrad Mihat face parte şi actorul Ionuţ Caras, care este şi scenaristul următorului episod al seriei de scurtmetraje mute. “În 2007eram implicat în alte proiecte şi mi s-a părut mai potrivit Cristi Grosu. Acum m-au chemat şi pe mine, probabil atât Konrad Mihat cât şi Natalia Carata se pliciseau în vacanţă, s-au mişcat foarte repede, au făcut un scenariu, ne-au sunat şi în trei zile a fost filmat. Acum pregătim al treilea din serie, un fel de epopee, Armand la război. M-am oferit să fac scenariul, ar trebui să îl filmăm în mai multe locaţii, Natalia se află în Londra şi cel mai probabil va filma şi acolo”, declară actorul Ionuţ Caras.

Prin film mut, actorul a reuşit să realizeze ceea ce nu I se permite să facă pe scenă, unde nu se mai foloseşte această tehnică: “Poţi să foloseşti multe grimase, multe gaguri, a fost foarte funny, ne-am distrat foarte mult. Cred că lumea rezonează mai repede la acest gen de tehincă pentru că jocul şi felul în care e spusă povestea sunt foarte simple. Nu trebuie să ai trei facultăţi ca să înţelegi despre ce este vorba. Conţine foarte mult umor şi prin umor se trag mici sau mari semnale de alarmă. Prin “muţenia” personajelor povestim ceea ce ne doare”, subliniază Ionuţ Caras, care în această vară a mai lucrat la un proiect de scurtmetraj alături de Cristian Pascariu. Acesta a dezvăluit că filmările scurtmetrajelor Armand, Marie au fostă făcute în Cluj-Napoca, în jurul Parcului Central, astfel încât clujenii vor recunoaşte locaţiile, iar cei care le văd pentru prima dată vor avea ocazia să le cunoască. Scurtmetrajul va fi lansat în luna august a acestui an şi până atunci echipa seriei Armand Marie este în căutarea unui producător.

Iubitori ai filmului mut, atât regizori, scenarişti, cât şi actori, Natalia Carata şi Konrad Mihat locuiesc astăzi în Londra, respectiv în Bucureşti, dar nu au renunţat la proiectul pe care l-au început împreună.

R: Spune-ne câteva cuvinte despre tine.

Konrad Mihat: Am ajuns să iubesc filmul de mic copil, când stăteam şi mă uitam la televizor la filmele americane, de unde am învăţat de altfel şi limba engleză.  Mi-a plăcut faptul că îmi dădeam seama ce va urma, şi mă amuza acest fapt. Cred ca de asta am şi ales să fac film, şi mai ales în cazul acesta, film mut.

Natalia Carata:  M-am născut la Borşa, Maramureş  şi am venit la Cluj în 1997 când am început liceul. Am rămas acolo 13 ani şi este 'oraşul meu de suflet'. Am început Facultatea de Teatru, specializarea “Cinematografie,  Fotografie,  Media” în anul 2005,  şi încă din primul semestru am început să facem filme. Regizorii mei preferaţi sunt Tarkovsky, Bergman, Darren Aronovski şi Tim Burton.

Cum s-a născut colaborarea cu Natalia Carata pentru proiectul „Armand, Marie” şi de ce nevoia pentru scurtmetraj mut?

K.M. Cu Natalia am colaborat încă din facultate. Tot în facultate, în anul doi mai precis, am făcut primul film din serie, Armand, Marie şi Încălzirea Globală. Primisem tema de a face orice gen de producţie video pe tema încălzirii globale.  Cum siteurile precum youtube erau pline de filmuleţe pe această tema  ne-am dat seama că era imposibil să mai spui ceva nou. Tind să cred ca de la această dilema ne-a venit ideea de film mut.  Când nu mai are sens să spui, acţionezi, iar acţiunea este esenţa filmului mut.

Care este cea mai mare provocare in realizarea unui scurtmetraj mut?Care sunt riscurile pe care un astfel de film le presupune în secolul al XXI-lea?

K.M. Pentru mine au fost două mari provocari, una personală  şi anume să joc alături de nişte actori de valoare precum Cristi Grosu şi Ionuţ Caras, cealaltă mai obiectivă şi ţine de partea de producţie a filmului, vorbesc aici de organizarea în sine a filmărilor şi găsirea de colaboratori voluntari, mai ales într-un timp foarte scurt. Aici aş vrea să-i menţionez pe Alina Francu, îmreună cu ea am scris scenariul şi ne-a ajutat enorm pe durata filmărilor, pe Cezar „Druidul” Enache, cu cine am făcut montajul , pe Bogdan Bărăian, cel care a compus muzica originală pentru film şi pe toţi cei ce ne-au ajutat la figuraţie. În ceea ce priveşte riscurile asociate creării unui film mut pot să zic ca sunt multe, mai ales în ultimii ani cand tehnologia  în cinematografie a avansat foarte mult şi a devenit foarte accessibilă. Dar, ca orice gen, filmul mut are publicul lui, trebuie doar să-l găsim.

N.C. Să-l faci să fie ca 'atunci', să ne încadrăm în tiparul filmului mut, şi să ne ferim de trucurile şi tehnicile din prezent. Riscuri nu văd, pentru că e important ca lumea să-l vadă şi să-l înţeleagă.

Cât de mult se mizeaza pe teatralitate intr-un film mut?

K. M. Teatralitatea a devenit in ultimul timp sinonim cu un joc exagerat sau chiar fals, mai ales in domeniul cinematografiei . Mai degraba as spune ca, in filmele mute este vorba de un balans intre un joc plin de gesturi  exgerate si naturaletea  acestor  gesturi.

N.C. Teatralitatea este foarte importantă, mişcările trebuie să fie mai largi şi evidente. Totul trebuie să se citească pe limbajul trupului şi pe faţă. Totul trebuie exagerat.

Am văzut anul acesta impactul pe care filmul mut The Artist l-a avut in competitiile de film. Crezi că filmul mut poate să revină pe ecrane și să câștige din nou popularitate?

K. M. Eu cred ca orice stil poate deveni popular atâta timp cât există creatţii de valoare în acel stil.The Artist este un film magnific şi a făcut ravagii la festivale din aceasta cauză. Atâta timp cât apar filme mute de calitate are toate şansele să devină iar popular, dar tendinţa pentru a face film mut este momentan mică.

N.C. Dintotdeuna am crezut că filmul ar trebui să rămână la acea fază. Totul era mult mai simplu şi mai comic, înţelegi totul din imagine, nu mai ai nevoie de efecte sau sunete. Poate când oamenii se vor sătura de atâta culoare şi 3D, vor simţi nevoia să se întoarcă la origini.

Armand, Marie si Fularul este al doilea scurtmetraj al seriei?A trecut o perioada destul de mare de la primul scurtmetraj. Care au fost motivele acestei „întârzieri”?

K. M.: Într-adevar au trecut mai mult de cinci ani de la primul film din serie. În primul rând pentru ca nu ne-a venit ideea de a face o serie întreagă atunci şi pentru că mai aveam alte proiecte la facultate.  Dupa facultate nu am mai continuat colaborarea cu Natalia, ea fiind plecată în mare parte la Londra.  Acum am decis să unim iar forţele şi sperăm că ceea ce facem va fi apreciat.

Cum a fost colaborarea cu Cristian Grosu şi cu Ionuţ Caras?

K.M.: Noi am mai colaborat cu Cristi şi cu Ionuţ pe mai multe proiecte din timpul facultăţii, şi ne-au ajutat enorm şi profesional dar şi ca prieteni.  Nu stiu ce-i defineşte ca actori de scurtmetraj, dar ca actori sârguinţa, devotamentul şi talentul.

N.C. Pe Cristi l-am cunoscut mai bine după filmările de la primul Armand. Ne-am dat seama că el era cel mai potrivit pentru acest rol: o combinaţie perfectă între Chaplin şi Keaton. Cu Ionuţ am colaborat de mai multe ori. Am ajuns să îi cunosc stilul de joc şi am încredere că poate să facă faţă teatralităţii filmului mut.

Unde au fost realizate filmările pentru cele două scurtmetraje, cât au durat? Ne poți dezvălui din subiectul scurtmetrajului Armand, Marie și Fularul?

K.M: Amândouă filmele au fost realizate în Cluj. La primul film a fost o întâmplare ciudată, pentru ca ne-a venit ideea cu 24 de ore înaintea predării, aşa că n-am avut încotro şi a trebuit să trecem de la idee până la produs final în acele 24 de ore.  Al doilea film, „Armand, Marie şi Fularul”, l-am turnat  într-o săptămână iar munca efectivă a durat patru săptămâni. În legatură cu subiectul filmului nu aş dezvalui prea multe, o să vă zic doar ca la fel ca primul film este pe o temă foarte discutată în ultima luna.

Aveţi un public ţintă pentru filmele voastre?

K. M: Ca public ţintă avem ca majoritate tineri între 25-35 de ani categorie din care facem şi noi parte.

Articole din aceeasi categorie
Gavril Mihuț este primarul reales al comunei Chiuiești. Aflat la al 5-lea mandat consecutiv, plus încă unul de viceprimar, edilul clujean a candidat la aceste alegeri de unul singur.
22 Iun. 2016
14:14
1
Preotul greco-catolic Teodor Lazăr de la Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca a comentat la Ştirile LOOK PLUS prima întâlnire dintre un papă şi un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, cea mai
23 Feb. 2016
17:50
9
Hiturile sale au făcut istorie și încă sunt preferatele publicului la petrecerile retro. Dr.
01 Mar. 2015
15:16
5
Un comunicat sec şi scurt al Ministerului Apărării Naţionale anunţa, în noiembrie 2011, că sublocotenentul Daniel-Cătălin Trefaş din Batalionul 2 Manevră, aflat în misiune în Provincia Zabul din Afgan
28 Apr. 2014
14:00
4
Ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Doina Pană, într-un interviu acordat Agerpres, consideră că în România se pot reduce drastic tăierile ilegale de masă lemnoasă, iar principalele "arme"
14 Apr. 2014
14:58
5
Anca Alina Moldovan nu poate fi numită "necunoscută" pe plan local.
20 Mar. 2014
16:22
6

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide