Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Sâmbătă, 23 Iun. 2012, 14:23
0
6409

Daniel David: „Nu mai găseşti loc unde să te fereşti de violenţă!”

Un preot este înjunghiat în biserică. O femeie este ucisă de soţ într-o haltă din Sibiu. Altul intră cu pistolul într-un coafor şi face prăpăd. Zilnic avem veşti despre violenţa în familie, în stradă, în şcoală, în biserică.

daniel david nu mai gasesti loc unde sa te feresti d
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Moartea bântuie peste tot, nici cele mai sfinte locuri nu mai sunt ferite. Teritoriile considerate sigure, altminteri, nu mai sunt adăpost şi siguranţă. Violenţa în România izbucneşte oricând şi oriunde, fără predictibilitate, fără putinţa de a te apăra de ea în vreun fel. De ce la noi mâna aspră a crimei loveşte din toate părţile?

Psihologul Daniel David crede că e vorba de percepţia generalizată, în mod universal distribuită în societate, că legea nu este aplicată, că legea nu ne ajută, forţa ei nu se simte niciunde atât de puternică încât să fii apărat.

Dacă în lumea civilizată ştii că sunt locuri unde legea se aplică cu maximă stricteţe şi că acolo te poţi simţi în siguranţă, iar în altele mai puţin, cum ar fi cartierele de periferie şi te poţi feri de ele, la noi absenţa ei este generală, lipsa de siguranţă este distribuită uniform în toată societatea. Din Parlament, unde un om s-a aruncat de la balcon până în mijlocul unei biserici sau în stradă, violenţa, nesiguranţa se întinde uniform peste toată România. Este ca un câmp deschis, neapărat de nimic, unde gloanţele pot veni de oriunde.

Reporter: Domnule Daniel David, am avut o serie de violenţe publice care au şocat România. Cum se produc ele, care sunt explicaţiile proprii, resorturile intime ale unor astfel de crime?

Daniel David: Violenţa la noi vine şi dintr-un mod mai primitiv de comportament, agresivitatea este manifestă, făţişă, nu avem cultura disimulării ei. Adică avem de-a face cu agresivitate activă: nu-mi place de tine, te distrug, te anihilez, bag un cuţit în tine, pe când în alte părţi, violenţa este mai mult pasivă, ea se manifestă altfel: nu-mi place de tine, atunci te împiedic să îţi atingi scopurile, te faultez pe la spate. Cu zâmbetul pe buze îţi spun că am uitat ceva în ceea ce te priveşte dar defapt, n-am vrut să te las să te manifeşti, este o formă de agresivitate specifică Occidentului. Cu cât mergem mai spre Est, ea are forme primitive de manifestare directă, de confruntări violente cu victime şi călăi.

Sunt explicaţii ce ţin de cultura locului, dar individul, ce se întâmplă cu el, de unde vine violenţa? A acumulat prea multe frustrări, nu şi le poate exprima altfel? Suntem o societate bolnavă?

Da, suntem o societate bolnavă. Întâlnim o gândire de tip primitiv în sensul în care nu admit să se întâmple cum nu-mi convine mie, cum nu-mi place mie. Gândesc absolutist în termeni de trebuie să se întâmple aşa şi nu altfel şi atunci acţionez. Gândesc globalizant şi consider că toată lumea este responsabilă de inconfortul meu şi că toţi cei vinovaţi sunt demni de a primi o pedeapsă capitală. Gândirea aceasta de tip absolutist este proprie societăţilor bolnave, afectate de sărăcie, de lipsă de educaţie de lipsă de modele, de legi bine aplicate, de reacţie din partea corpului sănătos al ei. Suntem o societate bolnavă şi pentru că valorile ne sunt complet date peste cap.

Mai exact, la ce vă referiţi?

Să zicem că avem un personaj agresiv în limbaj şi comportament, presa îl prezintă în această ipostază, dar apoi tot presa îl cultivă. Se duc jurnaliştii la individul care scuipă şi înjură şi-l întreabă ce părere are despre cutare şi cutare chestie. De aici, societatea poate înţelege că tipul s-a impus în atenţia publică prin agresivitatea ce-l caracterizează. Aşadar, dacă înjuri lumea te bagă în seamă. E un model greşit, periculos.

Care ar mai fi cauzele acestor probleme? Presupun că sunt mai complexe.

Da, o societate se îmbolnăveşte din mai multe cauze. Incongruenţa este una dintre ele, adică diferenţa dintre ce trebuie să facă şi ce vrei să faci, între ce aştepţi şi ce primeşti, între valorile tale şi valorile impuse de societate. Cei mai mulţi dintre români nu se simt bine în lumea în care trăiesc, de la locul de muncă până la modul în care este organizată societatea. Medicul nu se simte bine în spitalul unde lucrează, profesorul nu se simte bine la catedră, artistul nu este mulţumit de recunoaşterea pe care o primeşte, pensionarul nu se simte recompensat şi respectat. Aproape toate categoriile socio-profesionale sunt afectate de nemulţumire, de o diferenţă apăsătoare şi dăunătoare între ce-şi doresc şi ce au. Și de aici, în timp, apar nevrozele. Fiecare ajungem în stare de orice dacă nervii noştri sunt întinşi la maximum în fiecare zi. Incongruenţa este motorul principal al nevrozei. Individul pus să trăiască într-o permanentă disonanţă între el şi lumea din jur devine instabil emoţional şi impredictibil: nu ştii la ce să te aştepţi de la el. Izbucneşte din te miri ce şi unde: în autobuz, în trafic, la locul de muncă sau iată, în biserică atunci când nici preotul nu face ce-i cere el.

Există preocupare din partea societăţii faţă de aceste probleme?

N-am văzut să fie. Noi, psihologii, ne ocupăm de cazurile clinice şi pot să spun că sunt tot mai multe şi din cele mai diverse medii şi categorii de vârstă. Pentru mine este ceva alarmant, dar societatea pare încă anesteziată de propriile angoase, nu caută calea de salvare colectivă. Nu caută soluţii şi poate nici n-a identificat problema. Nu văd o preocupare nici a statului nici a societăţii civile în mod sistematic în acest sens.

Care ar fi semnele vizibile ale bolii noastre?

În primul rând tristeţea, pe fondul căreia apare, când nu te aştepţi, violenţa extremă. Suntem o populaţie tristă, necăjită, dar şi irascibilă. Uitaţi-vă pe stradă: oameni încruntaţi, apatici, lipsiţi de vioiciune şi poftă de viaţă. De ce? Pentru că mediul ostil individului, prost construit în care este nevoit să trăiască i-a erodat entuziasmul, i-a luat speranţa, i-a pus lumea prost construită în locul lumii lui ideale. Sigur că noi toţi suntem vinovaţi de faptul că ne-a ieşit atât de prost, dar de aici trebuie să începem, de la recunoaşterea problemelor. Și apoi să refacem tot ce nu e în regulă. Dacă ai o casă şubrezită continui să locuieşti în ea pînă cînd cade pe tine? Nu, o refaci ca să te simţi bine în ea; la noi nu se refac nici măcar lucrurile simple, care nu constă mult. Ruptura dintre individ şi societate mai pare într-un mod mai specific la noi. Astfel, uneori exteriorul mediului şi locuinţelor nostre este foarte urât (ex. nu măturăm în faţa blocului/curţii, nu ne aranjăm gardul etc.), dar interiorul poate să fie foarte aranjat. Asta mie îmi spune că individul nu se simte legat social de comunitate, ci o vede ca un adversar de care nu-i pasa şi de care se izolează. Adesea în ţările mai civilizate atenţia dată exteriorului este la fel de mare ca cea data interiorului mediului în care trăieşti.

Inventatorul unui nou domeniu: fast-food-ul informaţional

Daniel David a identificat un nou domeniu de cercetare în psihologie, căruia nu i-a dat încă un nume. Dar consideră că are o utilitate extraordinară şi căruia psihologul clujean crede că i s-ar putea dedica cel puţin 20-25 de ani de acum înainte. Ideile sunt inovative, iar primul articol pe acestă tema va apărea probabil în curînd într-o revistă internaţională de ştiinţă. Dar ne-a mărtirisit în exclusivitate câte ceva despre ce este vorba: omul are nevoie de hrană şi prin urmare trebuie să producă alimente indestulătoare pentru cît mai mulţi. S-a mers pînă acum pe acestă formulă de hrană pentru toată lumea. Dar de la o vreme, de cînd hrana este diversă şi din abundenţă s-a schimbat şi paradigma, modul de abordare: acum se spune mănîncă sănătos, hrăneşte-te doar cu ce este bun pentru tine.

Ei bine, acest lucru îl putem aplica şi în domeniul informaţiei: avem informaţie în cantităţi enorme, dar cum selectăm ce este bun/sănătos pentru noi? Se spune: să acumulez că apoi creierul meu discerne. Dar ne înşelăm, aşa cum un hamburger gata mîncat este un rău făcut (sigur, mâncat des), şi informaţia nocivă lasă urme în creierul nostru. Poate nu ne dăm seama, dar o face. Cea mai mare provocare pentru acest domeniu nou pe care vreau să-l propun psihologiei ţine de alegerea informaţiilor cărora să le permit să-mi intre în minte, informaţii exprimate în valori, atitudini, modele, stiluri de gţndire etc. Aşa cum sunt învăţăt să nu mai mânănc orice, ci ceea ce este sănătos pentru mine, la fel trebuie să fiu învăţat cum să las să intre în mintea mea doar informaţiile folositoare, evitându-le pe cele toxice.

Există riscul să se spună că propun cenzura, că a revenit inchiziţia. Ori nu e aşa, ce vreau să propun este un mijloc de selecţie, nu o interdicţie. Știinţa trebuie să indice care informaţii sînt sănătoase, nu să le interzică pe cele nocive, aşa cum este şi în domeniul hranei. Ni se spune că fast-foodul este nesănătos, dar pentru asta nu ni se interzice, e libertatea noastră să-l consumăm sau nu. Dar informaţiile nocive trebuie controlate prin gandire critică, un filtru cu care ar trebui sa fim echjipati cu toţii.

Ruxandra Hurezean

Articole din aceeasi categorie
Gavril Mihuț este primarul reales al comunei Chiuiești. Aflat la al 5-lea mandat consecutiv, plus încă unul de viceprimar, edilul clujean a candidat la aceste alegeri de unul singur.
22 Iun. 2016
14:14
1
Preotul greco-catolic Teodor Lazăr de la Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca a comentat la Ştirile LOOK PLUS prima întâlnire dintre un papă şi un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, cea mai
23 Feb. 2016
17:50
9
Hiturile sale au făcut istorie și încă sunt preferatele publicului la petrecerile retro. Dr.
01 Mar. 2015
15:16
5
Un comunicat sec şi scurt al Ministerului Apărării Naţionale anunţa, în noiembrie 2011, că sublocotenentul Daniel-Cătălin Trefaş din Batalionul 2 Manevră, aflat în misiune în Provincia Zabul din Afgan
28 Apr. 2014
14:00
4
Ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Doina Pană, într-un interviu acordat Agerpres, consideră că în România se pot reduce drastic tăierile ilegale de masă lemnoasă, iar principalele "arme"
14 Apr. 2014
14:58
5
Anca Alina Moldovan nu poate fi numită "necunoscută" pe plan local.
20 Mar. 2014
16:22
6

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide